Sursa poza si informatii: ziardebistrita.ro

Trei tineri meșteșugari din Germania au ales să urmeze o tradiție medievală și au ajuns recent la Bistrița, unde au fost primiți cu căldură de comunitatea locală.

Călătoria calfelor călătoare

Caroline, Ole și Lea, cu vârste între 20 și 30 de ani, au devenit calfe călătoare, o practică veche de secole care presupune călătorii de trei ani și o zi prin diverse țări europene pentru a-și perfecționa meșteșugul. Caroline, zidăriță, își dorește să învețe tehnici de tencuieli și decorațiuni exterioare, în timp ce Ole și Lea, dulgheri, au pornit în această călătorie pentru a-și îmbogăți experiența profesională.

Popasul la Bistrița

După ce au trecut prin Elveția, Austria, Irlanda, Danemarca și Italia, cei trei tineri au ajuns la Bistrița, unde au fost găzduiți de Parohia Evanghelică. Preotul paroh Andreas Hartig le-a oferit cazare la Casa Parohială și le-a prezentat orașul și împrejurimile. Tinerii au fost impresionați de atmosfera medievală a Bistriței și de clădirile vechi care reflectă meșteșugurile tradiționale.

Tradiția calfelor călătoare

Tradiția calfelor călătoare impune reguli stricte: călătorii nu se pot apropia la mai mult de 50 de kilometri de localitatea natală, nu pot folosi mijloace de transport public și trebuie să se deplaseze cu autostopul, având doar strictul necesar. Costumul tradițional, numit "kluft", include pantaloni evazați, vestă și jachetă cu simboluri legate de meserie, cămașă albă, pălărie și bocanci negri.

Posibilitatea unui centru pentru calfele călătoare la Bistrița

Preotul Andreas Hartig vede în această tradiție o oportunitate pentru Bistrița de a valorifica spiritul meșteșugăresc și trecutul medieval al orașului. El a discutat cu primarul Gabriel Lazany despre înființarea unui centru similar cu cel din Sibiu, care să găzduiască calfele călătoare și să promoveze meșteșugurile tradiționale.

Continuarea călătoriei

După popasul la Bistrița, Caroline, Ole și Lea își vor continua drumul spre Vatra Dornei și Cimitirul Vesel din Săpânța, urmând ca apoi să părăsească România cu destinația Slovacia. La finalul călătoriei, tinerii se vor întoarce acasă și își vor împărtăși experiențele acumulate în cei trei ani de pribegie.

Această tradiție arată că, în ciuda lumii moderne, pasiunea pentru meșteșuguri și respectul pentru tradiții pot depăși barierele timpului.