Proiecte reabilitare centura Bistriței și pasaje subterane actualizate
Pasajele Subterane de pe DN 17: Contestații și Ajustări de Finanțare
Pentru DN 17, proiectul ce vizează construirea a patru pasaje subterane, care include trei pe Calea Moldovei și unul în Viișoara, a fost gândit pentru a reduce semnificativ aglomerația de la intrările și ieșirile orașului. Aceste structuri, două cu circuite giratorii la sol (Viișoara și intersecția cu str. Lucian Blaga) și două cu intersecții semaforizate (în apropierea Altex și Kaufland/Cibela), necesită o investiție estimată la circa 260 de milioane de lei.
Un element crucial în evoluția acestui proiect este modificarea sursei de finanțare. Cele patru pasaje, care urmau să fie finanțate inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost transferate în decembrie 2025 la Programul Transport 2021-2027. Această mutare a fost determinată de apropierea termenului limită de eligibilitate a cheltuielilor din PNRR, stabilit pentru iulie 2026, astfel fiind evitat riscul de pierdere a fondurilor europene.
Stadiul actual al proiectului a fost explicat de primarul Gabriel Lazany pe 25 martie 2026, anunțând că lucrările pentru trei dintre pasaje ar putea începe în august-septembrie 2026. Această prognoză se datorează unor întârzieri generate de contestațiile înaintate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către grupuri care au participat la licitație, în urma desemnării unui câștigător pentru pasajele din regiunile Lucian Blaga, Altex și Kaufland. Deși CNSC avea un termen de 30 de zile pentru a decide, prelungirile pot duce la întârzieri de până la încă trei luni în cazul unor contestații pe cale de apel. La momentul respectiv, pentru cel de-al patrulea pasaj, procedura de licitație era în continuare activă.
Primarul a menționat că, în mai 2026, aștepta încă un răspuns din partea organismului responsabil, depășind cu mult termenul de 22 de zile, cu o întârziere de peste 60 de zile în cele mai multe zone, cu excepția celei de la Altex. Proiectarea acestor pasaje ar putea dura între o lună și două, iar construcția propriu-zisă ar necesita aproximativ un an, indicând astfel o revizuire semnificativă a estimărilor inițiale, care preconizau o durată de construcție de șase luni.
Reabilitarea Centurii Bistriței: Un Bulevard Urban cu Patru Benzi
Alt proiect important se concentrează pe modernizarea și extinderea la patru benzi a centurii ocolitoare a Bistriței. Aceasta a primit statutul de utilitate publică în noiembrie 2025 de către Consiliul Local Bistrița, inclus în "Coridorul de mobilitate" pe axa străzilor Calea Clujului - Drumul Cetății – Simion Mândrescu – Lucian Blaga, având ca scop adaptarea infrastructurii la cerințele contemporane și îmbunătățirea circulației.
Conform anunțului primarului Gabriel Lazany din aprilie 2026, lucrările pentru modernizarea și lărgirea centurii la patru benzi ar putea demara în 2027. Studiul de fezabilitate, care acoperă tronsonul dintre Petrom Viișoara și intersecția cu DN 17C (direcția Năsăud), era aproape complet în februarie 2026. După Paște (mai 2026), era planificată lansarea licitației pentru proiectare și execuție. Primăria a investit 50.000 de euro (aproximativ 260.941 lei) în acest studiu, care a fost realizat de firma SC Costin și Vlad Birou de Proiectare SRL.
Traseul, cu o lungime estimată de aproximativ 8 kilometri, va prezenta patru benzi de circulație pe toată lungimea. Unele tronsoane, de exemplu între sensul giratoriu de la Lucian Blaga și cel de la centură, vor fi dotate cu trei benzi: una spre centură și două pe sensul opus, pentru a reduce impactul asupra proprietăților limitrofe. Calea Moldovei va beneficia de o separare a circulației, cu o bandă rezervată accesului în pasaj și alta pentru virajul la dreapta. Întreaga porțiune va fi amenajată cu trotuare de-o parte și de alta, iar în anumite părți, vor fi create și piste pentru biciclete. Vor exista diferite tipuri de intersecții, atât semaforizate (la Drumul Dumitrei Vechi și strada Soarelui/Sigmir), cât și giratorii (la Flamingo cu Subcetate, Tărpiului, Dedeman și Petrom).
Un aspect demn de menționat al acestui proiect este intenția municipalității de a gestiona independența în execuție, utilizând finanțare din bugetul local, pentru a preveni întârzieri cauzate de dependența de organisme centrale precum CNAIR sau Ministerul Transporturilor.
