Primul spital al orașului, activ din 1295 pe Str. Gheorghe Șincai (fosta Strada Spitalului)

Strada Gheorghe Șincai, una dintre arterele centrale ale Bistriței, poartă o istorie fascinantă ce datează din anul 1295. La acea vreme, această stradă era cunoscută sub numele de Strada Spitalului, deoarece găzduia primul spital al orașului, un loc de îngrijire atât pentru bolnavi, cât și pentru cei nevoiași.
Începuturile spitalului medieval
În jurul anului 1295, Ordinul Ospitalierilor a înființat în Bistrița un spital și azil, amplasat pe locul actualei biserici romano-catolice. Acest lăcaș era doar al doilea de acest tip în Transilvania, după cel din Sibiu. Ordinul Ospitalierilor a fost prezent în Bistrița începând cu 1295, oferind îngrijire medicală și adăpost celor aflați în nevoie.
Transformarea în liceu piarist
După desființarea Ordinului Ospitalierilor în 1519, în urma Reformei, imobilul și terenurile aferente au fost achiziționate în 1717 de Ordinul Piariștilor. Aceștia au înființat aici un liceu, cunoscut sub numele de Liceul Piariștilor. Fondat la Roma în 1597 de José de Calasanz, Ordinul Piarist se concentra pe educația copiilor săraci, indiferent de etnie sau confesiune.
Gheorghe Șincai: Un elev remarcabil
Printre elevii notabili ai Liceului Piariștilor s-a numărat și Gheorghe Șincai (1754–1816), una dintre cele mai importante personalități ale iluminismului românesc. Istoric, filolog, traducător și militant pentru drepturile românilor, Șincai a fost o figură centrală a Școlii Ardelene, mișcare ce a pus bazele gramaticii limbii române și a influențat profund cultura română.
Incendiu și reconstrucție
În aprilie 1758, un incendiu devastator a distrus multe dintre clădirile de pe Strada Spitalului, inclusiv capela Ordinului Piariștilor. În urma acestui dezastru, s-a decis construirea unei noi biserici pe locul fostei capele. Lucrările au fost finalizate între 1781 și 1787, conform inscripției de pe fațada clădirii.
Concluzie
Istoria Străzii Gheorghe Șincai reflectă evoluția Bistriței de la un centru de îngrijire și educație medievală la un oraș modern, păstrând în același timp legătura cu tradițiile și personalitățile care au contribuit la dezvoltarea sa culturală și socială.