Grevă RAAL Prundu Bârgăului: angajații reclamă neplata salariilor
Salariații unității de producție RAAL din Prundu Bârgăului au demarat o grevă spontană pe 25 mai 2026, strângându-se în curtea fabricii. Principala nemulțumire a celor câteva zeci de angajați, care au suspendat activitatea timp de aproximativ 20 de minute, se referă la întârzierile notabile în achitarea salariilor, aceștia afirmând că nu au primit salariile complete pentru o lună și jumătate. Conform surselor disponibile, s-au efectuat plăți parțiale vineri, acoperind între 20% și 30% din sumele datorate pentru luna aprilie, o situație care nu a reușit să aducă liniștea printre angajați. Această protestare evidențiază o criză financiară profundă cu care compania se confruntă, accentuată de probleme repetate asociate cu respectarea termenelor de plată a drepturilor salariale, semnalate de angajați de mai multe ori în ultimele luni.
Contextul de la RAAL nu reprezintă un incident singular, ci reflectă dificultăți economice mai ample. Compania, un jucător esențial al economiei locale, a fost nevoită să adopte măsuri drastice de restructurare a personalului. În ianuarie, aproximativ 250 de angajați din fabricile din Bistrița și Prundu Bârgăului au fost deja concediați, iar o notificare oficială destinată Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud (AJOFM) a confirmat intenția RAAL de a reduce personalul cu încă 500 de angajați, începând cu luna mai 2026. Majoritatea acestor concedieri afectează unitatea din Prundu Bârgăului. Această tăiere drastică a forței de muncă ar putea reduce efectivul companiei la aproximativ 788 de salariați, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din numărul inițial.
Un element paradoxal al acestei situații este că RAAL are în continuare comenzi solide și clienți activi pe piața internațională, furnizând radiatoare pentru diverse industrii, de la automobile la echipamente agricole. Cu toate acestea, problemele financiare semnificative împiedică achiziționarea materiilor prime necesare onorării acestor comenzi, blocajul fiind generat de dificultăți în finanțare bancară. La sfârșitul lunii aprilie, directorul Paul Ilieș a declarat pentru media locală că există comenzi totalizând peste 22 de milioane de lei și că se depun eforturi pentru obținerea unei finanțări bancare, crucială pentru plata furnizorilor și respectarea angajamentelor existente. Acesta a exprimat optimism, subliniind că "avem comenzi, avem nevoie de oameni!".
Reacțiile față de acest context nu au întârziat să apară. Primarul comunei Prundu Bârgăului, Doru Crișan, a criticat public lipsa de asistență din partea autorităților guvernamentale pentru companiile cu capital românesc, sugerând un tratament favorabil pentru multinaționale, care beneficiază frecvent de scheme de sprijin și subvenții. Edilul a evidențiat impactul devastator al concedierilor asupra comunității, menționând situații în care membri ai aceleași familii își pierd simultan locurile de muncă. De asemenea, Doru Crișan a propus ca fondurile destinate ajutoarelor de șomaj pentru persoanele disponibile să fie redirecționate pentru susținerea fabricii, cu condiția păstrării angajaților. În plus față de repercusiunile sociale, bugetul local suferă, de asemenea, din cauza datoriilor acumulate de companie.
În acest context complex, reprezentanții RAAL Bistrița nu au fost disponibili pentru a oferi un comentariu suplimentar cu privire la recentul protest. În plus, la sfârșitul lunii aprilie, doi creditori din Brașov și Alba Iulia au demarat acțiuni legale împotriva companiei, adăugând o nouă dimensiune juridică problemelor financiare cu care se confruntă producătorul.
De reținut
Situația de la RAAL Prundu Bârgăului, marcată de greve și valuri de concedieri, reflectă o problemă persistentă în economia locală a județului Bistrița-Năsăud, unde dependența de un număr limitat de angajatori poate genera vulnerabilități semnificative pentru comunitate. Este dezolant să observi o firmă cu comenzi și potențial de export confruntându-se cu blocaje financiare care afectează un număr considerabil de familii. Locuitorii din zonă ar trebui să urmărească anunțurile AJOFM Bistrița-Năsăud privind programele de reconversie profesională și sprijin, iar o opțiune utilă ar fi explorarea activă a cursurilor de formare în domenii alternative pentru a diminua dependența de un singur sector industrial.
Sursa informațiilor: Bistrițeanul.ro, TimpOnline.ro, Oficiul de Știri, Răsunetul, Bistrița Express, Economica.net, Jurnalul, StiriBN, Bistrita Business.
