Funcționarea sălilor de jocuri de noroc din Bistrița, suspendată

În cadrul ședinței extraordinare, consilierii locali din Bistrița s-au adunat cu o prezență de 19 membri dintr-un total de 21. Punctul cu numărul șase de pe agenda întâlnirii se referea la "Proiectul pentru aprobarea Regulamentului de autorizare a desfășurării activităților de jocuri de noroc pe teritoriul municipiului Bistrița". Cu toate acestea, înainte de a începe dezbaterile pe marginea acestui document, primarul Gabriel Lazany a propus retragerea sa.

Primarul a explicat această acțiune prin "solicitările primite în urma dezbaterii publice desfășurate și a unei cereri din partea unei organizații profesionale din domeniu – depusă astăzi – pe care nu am avut ocazia să o analizăm". Propunerea de retragere, împreună cu alte modificări la ordinea de zi, a fost votată cu 19 "Pentru". Aceasta înseamnă că proiectul va fi readus în discuție la o dată ulterioară.

Aspectele Relevante ale Proiectului de Regulament

Regulamentul propus de Primăria Bistrița avea ca scop stabilirea unor condiții de funcționare semnificativ mai stricte pentru operatorii de jocuri de noroc din localitate, în contextul noilor reglementări naționale ce conferă autorităților locale o mai mare autonomie în acest domeniu. Printre cele mai relevante prevederi se aflau un sistem de impozitare progresivă, care depindea de dimensiunea spațiului, și standarde stricte de operare pentru sălile de jocuri, agențiile loto și casele de pariuri.

Conform documentului, taxa anuală de funcționare ar fi fost calculată în funcție de metri pătrați, stabilind praguri degresive pentru suprafețe mai mari. De exemplu, pentru o agenție de pariuri cu o dimensiune minimă de 15 metri pătrați, taxa anuală ar fi fost de 30.000 de lei. Pentru sălile de jocuri, tarifele ar fi început de la 5.000 de lei pe metru pătrat pe an, scăzând apoi pentru spații mai mari. În cazul unei săli de 180 de metri pătrați, taxa anuală ar fi ajuns la 385.000 de lei, sumă ce urma să fie alocată bugetului local. De asemenea, operatorii din centre comerciale sau hoteluri ar fi avut parte de o reducere de 10% din taxa anuală.

O altă prevedere importantă a fost referitoare la zonele interzise. Proiectul stipula că nu se permite amplasarea unor locații specializate în jocuri de noroc la o distanță mai mică de 100 de metri față de orice instituție de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee). Această distanță ar fi fost calculată pe baza traseului pietonal, de la limita celei mai apropiate proprietăți a unității de învățământ până la intrarea principală a sălii de jocuri. Lista acestor instituții și zone interzise ar fi fost publicată pe site-ul Primăriei și actualizată anual.

Regulamentul preconiza și restricții semnificative asupra aspectului exterior al locațiilor. Ar fi fost interzise luminile decorative, publicitatea vizibilă din spațiul public și imaginile sugestive. Operatorii ar fi putut afișa doar un semn luminos cu o dimensiune maximă de 0,5 metri pătrați, care să conțină doar denumirea comercială și mesajul obligatoriu: „Jocurile de noroc pot provoca dependență”. Vitrinele ar fi trebuit acoperite pentru a limita vizibilitatea interiorului din exterior.

De asemenea, programul de funcționare ar fi fost restricționat: spațiile situate în clădiri rezidențiale ar fi trebuit să se închidă la ora 22:00, iar în Centrul Istoric, limita ar fi fost miezul nopții. Funcționarea non-stop ar fi fost permisă doar în centre comerciale și hoteluri. Nerespectarea acestor reglementări ar fi atras amenzi de 5.000 de lei, fără opțiunea plății reduse sau a avertismentului prealabil. Sălile existente ar fi avut la dispoziție 90 de zile pentru a-și adapta fațadele conform noilor norme. Accesul minorilor sub 18 ani ar fi fost interzis, iar Poliția Locală ar fi efectuat controale regulate, operatorii care permiteau intrarea minorilor riscând să-și piardă autorizația.

Reacții la Dezbaterea Publică

Cu câteva zile înainte de întâlnirea Consiliului Local, a avut loc o dezbatere publică pe 21 aprilie 2026, la sediul Primăriei Bistrița, unde au fost prezente aproximativ 80 de persoane. La acest eveniment, s-au exprimat opinii diferite de către reprezentanți ai societății civile care au pledat pentru interzicerea totală a jocurilor de noroc, operatori economici care și-au prezentat punctele de vedere și reprezentanți ai Loteriei Române, care au solicitat excludea agențiilor loto de la prevederile regulamentului.

Primarul Gabriel Lazany a subliniat că deși personal ar susține o interzicere totală a jocurilor de noroc, o astfel de măsură nu ar fi fezabilă fără o legislație națională clară, argumentând că interzicerea ar putea muta activitatea în zona neagră sau online. El a menționat că în Bistrița funcționează 11 operatori economici cu 42 de puncte de lucru, majoritatea respectând deja distanța de 100 de metri față de instituțiile de educație, doar două fiind situate ușor mai aproape.

Dezbaterea a relevat și unele nemulțumiri, cum a fost cea exprimată de Alexandru Toniuc, care a criticat organizarea evenimentului și a cerut o interzicere completă, oferind exemplul orașului Iași. Pe scena politică locală, Partidul Național Liberal din Bistrița-Năsăud a solicitat interzicerea sălilor de jocuri de noroc și a lansat o petiție publică, îndemnând consilierii să respingă proiectul primarului, pe care îl consideră o formă de suprataxare mai degrabă decât una de eliminare.

Perspectivă Locală

Amânarea adoptării acestui regulament creează o stare de incertitudine pentru cetățenii Bistriței, în special pentru părinți și tineri. De mai mulți ani, prezența grandioasă a sălilor de jocuri de noroc a stârnit nemulțumiri, multe persoane considerând că aceste activități sunt prea aproape de instituțiile de învățământ și locuințe, având un impact social negativ. Întârzierile în deciziile adoptate local pe subiecte atât de importante pot provoca percepția că interesele comunității sunt secundare față de alte presiuni. Este crucial ca cetățenii să rămână activi și să își exprime opiniile, participând la desfășurarea viitoarelor dezbateri. O sugestie utilă ar fi să urmărească anunțurile oficiale ale Primăriei Bistrița și ale Consiliului Local pentru a afle noua dată la care acest proiect va reveni pe agenda ședințelor.