Floare extrem de rară, protejată de turma de oi, va înflori în siguranță în aria naturală La Sărătură

O plantă extrem de rară din flora României, cunoscută popular sub numele de „Floarea sării” sau „Limba Peștelui”, va fi de acum înainte mai bine protejată în situl „La Sărătură” din comuna Șintereag. Direcția Județeană de Mediu Bistrița-Năsăud a anunțat joi, 22 ianuarie 2026, finalizarea unui amplu proiect dedicat mai multor arii naturale protejate din județ.

Proiect de management pentru nouă arii protejate din județ

În anul 2021 a fost lansat un proiect de management pentru nouă situri și arii protejate din Bistrița-Năsăud, coordonat de Direcția Județeană de Mediu (DJM BN).

Joi, 22 ianuarie 2026, conducerea instituției a prezentat public rezultatele acestor aproape cinci ani de muncă: de la măsuri concrete de protecție a speciilor rare, până la pregătirea unor investiții viitoare cu fonduri europene în zone cu potențial turistic și balnear.

Situl „La Sărătură” din Șintereag: o floare mai protejată decât laleaua pestriță

Unul dintre punctele centrale ale proiectului este situl natural „La Sărătură”, aflat pe raza comunei Șintereag, în apropiere de Blăjenii de Jos. Zona este cunoscută pentru solul sărăturat și pentru o specie de plantă extrem de rară: Armeria maritima (denumită popular „Floarea sării” sau „Limba Peștelui”).

Reprezentanții Direcției Județene de Mediu au explicat că această floare este considerată chiar mai strict protejată decât bine-cunoscuta lalea pestriță. Până de curând, însă, locul unde crește planta era folosit ca zonă de pășunat pentru turme de oi, existând acolo și o stână. Acest lucru punea în pericol tulpinile firave ale plantei.

În urma discuțiilor cu autoritățile locale, turmele au fost relocate, iar zona a fost reorganizată astfel încât planta să poată fi conservată și pusă în valoare ca element reprezentativ al sitului.

Ce este, de fapt, „Floarea sării”

Datele prezentate de specialiștii în turism și mediu din Bistrița-Năsăud arată că:

• aria protejată „La Sărătură” are aproximativ 5 hectare;
• se află într-o zonă sărăturată, unde există și o fântână cu apă sărată construită în secolul al XIX-lea de comunitatea săsească;
• Armeria maritima apare, în mod obișnuit, în zone litorale și mlaștini sărate din vestul Europei și din America de Nord;
• la Blăjenii de Jos, planta a fost semnalată în 1962 de botanistul Emilian Țopa;
• în România, specia este foarte rară, fiind legată strict de solurile bogate în săruri.

Planta are tulpini subțiri, frunze dispuse la baza tulpinii și flori mov, ceea ce o face atractivă pentru vizitatori, dar și vulnerabilă la orice intervenție agresivă asupra habitatului.

Planuri pentru nămolul de la Sărățel: potențial comparabil cu Techirghiol

Proiectul de management al ariilor protejate nu se oprește la conservarea unei singure flori rare. Un alt obiectiv important este situl „Masivul de sare de la Sărățel”.

Conducerea DJM BN a subliniat că nămolul din această zonă are o valoare ridicată, fiind comparat, ca potențial, cu cel de la Techirghiol. Autoritățile vor să folosească baza creată de acest proiect pentru a atrage finanțări europene, astfel încât nămolul terapeutic să poată fi valorificat în condiții moderne, cu posibil dezvoltare de infrastructură balneară.

Natură, educație și viitoare investiții în Bistrița-Năsăud

În cadrul proiectului derulat din 2021, o componentă importantă a fost și educația de mediu: elevi din județ au fost încurajați să viziteze ariile protejate, să le cunoască și să înțeleagă de ce este importantă protejarea acestor zone unice.

Prin finalizarea planurilor de management pentru cele nouă arii protejate, județul Bistrița-Năsăud are acum:

• o bază clară pentru accesarea de fonduri europene destinate naturii și turismului;
• reguli mai bine definite pentru protejarea speciilor rare, cum este „Floarea sării”;
• premise pentru dezvoltarea unor obiective turistice și balneare care să pună în valoare resurse naturale precum nămolul de la Sărățel.

De ce contează aceste vești „azi în Bistrița”

Pentru locuitorii din Bistrița și din întreg județul, finalizarea proiectului înseamnă mai mult decât o știre tehnică despre mediu. Înseamnă:

• păstrarea unui patrimoniu natural unic, pe care puține zone din țară îl mai au;
• șansa ca localități ca Șintereag sau Sărățel să intre pe harta turistică și balneară a României;
• oportunități viitoare de dezvoltare locală, bazate pe resurse naturale și pe respect față de mediu.

Iar pentru „Floarea sării” de la Blăjenii de Jos, aceste decizii luate la timp înseamnă, pur și simplu, șansa de a continua să înflorească în liniște, chiar aici, în Bistrița-Năsăud.