Doar trăind pulsul și ritmul jocului îl poți învăța pe alții

Adrian Pașcu este noul coordonator al Ansamblului profesionist „Dor Românesc” din cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, după pensionarea solistei Matilda Pascal Cojocărița. Coregraful lucrează atât cu dansatorii profesioniști, cât și cu aproape 100 de copii și tineri pe care îi inițiază în dansul popular.

De la coregrafie la conducerea ansamblului „Dor Românesc”

Până în urmă cu aproximativ o lună, Adrian Pașcu se ocupa exclusiv de coregrafia dansatorilor Ansamblului profesionist „Dor Românesc”. El explică faptul că, înainte de a construi o coregrafie, consideră esențial să studieze atent fiecare zonă și subzonă folclorică.

Acesta dă exemplul Văii Șieului, unde menționează sârba de la Sebiș sau Șieuț și subliniază că, pentru a putea preda un joc popular, trebuie mai întâi să participi la un joc al satului. Spune că nu poate transmite un dans pe care nu îl stăpânește personal și pe care nu l-a simțit în ritmul și pulsul lui. În acest sens, afirmă că știe să execute toate dansurile pe care le prezintă dansatorii din ansamblu.

Repertoriu bogat: suite din toate regiunile țării și jocuri poloneze

Dansatorii Centrului Județean pentru Cultură au în program aproximativ 18 suite de dansuri, care acoperă toate regiunile folclorice ale României. În repertoriu se regăsesc și câteva jocuri populare poloneze.

Coregraful precizează că, într-un spectacol, nu pot fi prezentate mai mult de 4–5 dansuri, pentru că sunt foarte solicitante. Un dans de 6 minute îl echivalează cu 30 de minute de joc de fotbal, explicând că dansatorii nu doar execută pași pe un anumit ritm, ci trebuie să fie atenți la poziția brațelor, la ținută, la zâmbet, la parteneră și mișcările acesteia. În plus, susține că dansatorii trebuie să îi urmărească pe ceilalți din formație, pentru a rămâne aliniați și a bate toți în același timp.

Repetițiile dansatorilor au loc în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 17:00 și 21:00, în sălile de coregrafie ale Centrului Cultural Dacia din Bistrița.

Cum se juca pe vremuri în Bistrița-Năsăud

„La noi nu se juca hora”

Adrian Pașcu spune că, în Bistrița-Năsăud, în trecut nu se juca niciun fel de horă, spre deosebire de Maramureș, unde există „hora din străbuni”. În județ, jocurile în horă care se practică acum sunt, în opinia lui, mai degrabă o formă simplificată, în care oamenii se prind de umeri și se iau unii după alții, iar mulți au uitat modul autentic de joc.

Descrie că, în Bistrița-Năsăud, jocul tradițional era în doi – fată cu băiat – cu „învârtita de amăgit” sau „învârtita deasă”. Jocul începea cu „de-a lungul”, iar de aici porneau uneori și căsătoriile. Băiatul mergea la mama fetei ca să-i ceară voie să joace cu ea. Dacă mama refuza, se înțelegea că băiatul nu avea suficient pământ lângă cel al fetei sau destule oi, astfel că trebuia să renunțe și să se orienteze spre altă fată.

Nunti cu conflicte și ceterași bătuți

Coregraful amintește că, pe Valea Someșului, aproape toate nunțile se terminau cu bătăi. Spune că, uneori, erau agresați chiar și ceterașii. După nopți întregi de cântat, câte un om beat striga la ei să cânte „mai frumos”, iar muzicanții ajungeau să aibă sânge la degete, pentru că pe atunci nu existau echipamente moderne și cântau pe „viorile reci”.

La Rebra, povestește că ceterașii aveau și obligația de a-i conduce acasă pe nănași, însoțindu-i cu muzică până dimineața, după nuntă.

Originea unui dans de cătănie: Bărbuncul de la Sălcuța

Adrian Pașcu vorbește și despre „Bărbuncul” de la Sălcuța, un joc care se dansează pe un ritm mai așezat. El explică faptul că denumirea vine din cuvântul german „vebung”, care desemna încorporarea în armată. Era dansul de cătănie, iar în armată erau luați bărbații viguroși și curajoși, nu cei „fără vlagă” sau „molâi”. Potrivit explicațiilor sale, la război plecau „bărbătoșii”.

Păstrarea autenticității și elemente contemporane

Coregraful arată că se pot introduce, ocazional, elemente noi, contemporane, pentru culoare și prestanță, însă tiparul și autenticitatea jocului trebuie respectate. Spune că au preluat unele elemente mai recente și au stilizat elemente vechi, ceea ce aduce o anumită eleganță pe scenă.

El menționează că ansamblul are în repertoriu și dansuri și jocuri jucate arhaic, exact cum le practicau odinioară bătrânii satelor.

Munca cu copiii și tinerii din „Dor Românesc Junior”

60 de copii mici și aproximativ 35 de tineri

Pe lângă dansatorii profesioniști, Adrian Pașcu coordonează și ansamblul „Dor Românesc Junior”, format din 60 de copii cu vârste între 5 și 10 ani. El spune că are un fel de talent special de a coborî la nivelul lor, să se joace și să glumească pe înțelesul lor.

Descrie generația actuală ca fiind foarte familiarizată cu tehnologia, precizând că cei mici știu să folosească telefoanele mai bine decât adulții. De aceea, la repetiții nu este permis accesul cu telefoane; acestea sunt lăsate în vestiar.

Explică faptul că a reușit să îi atragă spre muzica populară folosind glume și povești adaptate vârstei lor și consideră necesar să discute cu fiecare copil, cu răbdare și „pe limba lui”.

Separat de acești copii, el se ocupă și de aproximativ 35 de tineri cu vârste între 11 și 16 ani.

Două servicii reunite sub coordonarea lui Adrian Pașcu

De la final de ianuarie, și instrumentiștii și soliștii „Dor Românesc”

Adrian Pașcu a preluat de curând și coordonarea ansamblului profesionist „Dor Românesc” – instrumentiști și soliști – înlocuind-o pe solista Matilda Pascal Cojocărița, care a ieșit la pensie.

El precizează că, practic, au fost unite două servicii. Până acum era șef de serviciu la Coregrafie, iar de la finalul lunii ianuarie a preluat și ansamblul „Dor Românesc”, rezultând un singur serviciu. Menționează că salariul său rămâne același.

Pentru a face față responsabilităților suplimentare, spune că va fi sprijinit de unul dintre dansatorii ansamblului. În locul său, l-a numit coregraf pe Marc Adin, un tânăr din Zoreni, pe care îl consideră foarte talentat și „cel mai bun dintre dansatorii” săi. Sublinează că, ori de câte ori va fi nevoie, îl va ajuta și îl va supraveghea în continuare.

Spectacole cu bilete epuizate rapid la Centrul Cultural Dacia

Trei spectacole majore organizate recent

De când coordonează ambele servicii, Adrian Pașcu a organizat mai multe spectacole la Centrul Cultural Dacia:

• un spectacol dedicat zilei de 24 ianuarie, de Ziua Unirii;
• un spectacol de Dragobete, organizat în 18 februarie, pentru care biletele s-au vândut în 2–3 zile;
• un spectacol dedicat zilei de 8 Martie, intitulat „Mărțișoare muzicale”, la care biletele au fost epuizate în 6 ore.

El afirmă că rezultatele îl bucură și îl onorează, mai ales în contextul în care, spune, Guvernul a cerut atragerea unui număr mai mare de spectatori și creșterea vânzărilor de bilete. Se vorbește despre nevoia de „eficientizare a actului cultural”, iar echipa se străduiește, după cum explică, să răspundă acestor cerințe.

Un nou spectacol pe 4 martie, cu bilete vândute în câteva ore

Adrian Pașcu anunță al doilea spectacol de varietăți, programat în 4 martie, pentru care toate biletele s-au epuizat în câteva ore. Evenimentul va cuprinde dansuri retro, valsuri, dar și dansuri și muzică folclorică dedicate femeilor și mamelor.

Moștenirea Matildei Pascal Cojocărița și noile responsabilități

Coregraful recunoaște că nu este ușor să preia coordonarea ansamblului după Matilda Pascal Cojocărița, care avea o experiență de zeci de ani și numeroase cunoștințe în domeniu.

El spune că încearcă să acopere anumite lipsuri pe care le-a avut în trecut și să se ridice la nivelul noii funcții. Printre responsabilități enumeră scenografia, decorul, regia și alegerea pieselor interpreților, care trebuie să respecte tematica fiecărui spectacol.

Adrian Pașcu remarcă faptul că are noroc de colaborarea cu dirijorul Horațiu Cigu, pe care îl apreciază ca fiind „foarte bun”, menționând că se înțeleg bine și colaborează excelent.

Soluții pentru publicul din Bistrița: modernizarea balconului de la Dacia

Balcon cu vizibilitate redusă și o soluție fără bani de la stat

În ceea ce privește condițiile de spectacol, Adrian Pașcu arată că, în sala mare de la Centrul Cultural Dacia, vizibilitatea de la balcon, începând cu rândul 3, este redusă, motiv pentru care biletele acolo nu se vindeau prea bine.

El spune că a găsit o soluție: a luat legătura cu o firmă de construcții care va ajuta la reamenajarea balconului, în baza unui barter, fără utilizarea banilor publici.

Este planificată reabilitarea întregului balcon, prin ridicarea tuturor scaunelor cu 25 de centimetri. În acest fel, consideră că se va putea crește și numărul biletelor vândute.

Cât câștigă dansatorii și cât de greu se descurcă

Adrian Pașcu subliniază că realitatea financiară nu este la fel de roz cum ar crede unii. El afirmă că există percepția că artiștii au câștiguri mari din nunți, însă precizează că doar câțiva soliști consacrați merg la astfel de evenimente și obțin venituri suplimentare.

Despre dansatorii din ansamblu, spune că aceștia câștigă între 2.700 și 3.200 de lei „în mână”. El consideră că, în ciuda dificultăților, este important ca ei să vină cu drag la serviciu, pentru că le place ceea ce fac. Adaugă că situația este dificilă, dar echipa rămâne optimistă și privește cu încredere spre viitor, exprimându-și speranța că lucrurile se vor „așeza” în timp.

Ansamblul „Dor Românesc”, un punct de referință cultural pentru Bistrița-Năsăud

Sub coordonarea lui Adrian Pașcu, ansamblul profesionist „Dor Românesc” îmbină respectul pentru tradițiile din Bistrița-Năsăud și din toate regiunile folclorice ale țării cu nevoia de spectacole atractive pentru publicul de azi.

Prin munca cu dansatorii profesioniști, cu copiii din „Dor Românesc Junior” și cu tinerii între 11 și 16 ani, dar și prin eforturile de modernizare a condițiilor de spectacol la Centrul Cultural Dacia, echipa își propune să aducă folclorul mai aproape de publicul din Bistrița și din întreg județul.