clasa de Restaurare riscă desființarea – Distrugem singurele proiecte educaționale care chiar dau rezultate?

Clasa de Conservare–Restaurare de la Liceul de Arte „Corneliu Baba” din Bistrița riscă să dispară din oferta școlară pentru anul 2026–2027, după o decizie a Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud. Profesorii și reprezentanți ai societății civile atrag atenția că vorbim de una dintre puținele specializări din țară care chiar formează restauratori pentru patrimoniu.

Ce se întâmplă cu clasa de Restaurare

Decizie de tăiere pentru anul școlar 2026–2027

Potrivit asociației Petrus Italus Trust, specializarea Conservare–Restaurare de la Liceul de Arte „Corneliu Baba” este în pericol de a fi scoasă din planul de școlarizare pentru anul școlar 2026–2027, în urma deciziei Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud.

Situația vine la doar câțiva ani după înființarea clasei, într-un moment în care:

• specializarea începuse să aibă rezultate vizibile,
• se conturau parteneriate stabile,
• iar elevii care au ales acest profil se arătau motivați să rămână în domeniu.

Nu este prima tensiune de acest fel: în 2021, ISJ Bistrița-Năsăud a încercat să desființeze una dintre clasele liceului de arte, episod care a stârnit atunci reacții ferme în comunitate.

Un profil unic în zonă, cu elevi din alte județe

Clasa de Restaurare de la „Corneliu Baba” este una dintre foarte puținele de acest tip la nivel național – liceul este al treilea liceu de arte din țară care are o astfel de secție de restaurare.

Bistrița a ajuns astfel să atragă elevi nu doar din județ, ci și din alte zone: Vatra Dornei, Borșa, județul Mureș și alte localități. Părinții și copiii au ales deliberat acest profil, în unele cazuri cu navetă sau mutare în Bistrița, semn că există cerere reală pentru această formare.

Cum arată pregătirea elevilor de la Restaurare

Practică directă pe patrimoniu real

Un punct forte al specializării din Bistrița este practica realizată în colaborare cu muzeul local. Elevii:

• participă la spălarea, sortarea și reconstituirea ceramicii arheologice,
• lucrează efectiv pe obiecte de patrimoniu, nu doar pe simulări,
• intră devreme în contact cu specificul meseriei de restaurator.

Petrus Italus Trust, organizație locală implicată în protejarea patrimoniului, subliniază că mulți tineri au descoperit restaurarea pornind de la activități de voluntariat și au decis să urmeze mai departe acest drum.

O meserie de nișă, greu de înlocuit

Restaurarea de patrimoniu înseamnă lucrul cu obiecte unicat și intervenții foarte fine, în care îndemânarea, ochiul și discernământul uman sunt decisive.

Asociația atrage atenția că:

• România se plânge constant de lipsa restauratorilor și de starea proastă a monumentelor,
• specialiștii sunt puțini și foarte căutați,
• iar formarea lor cere timp, școli de profil și profesori pregătiți.

În acest context, tăierea unei clase funcționale și căutate de elevi este văzută ca o contradicție cu discursul public despre salvarea patrimoniului.

Ce spun conducerea liceului și care sunt argumentele

Memoriu la ISJ și Ministerul Educației

Directorul Liceului de Arte „Corneliu Baba”, prof. Marian Coman, a declarat pentru Bistriteanul.ro că, în 30 ianuarie 2026, liceul a depus un memoriu la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud, iar același document a fost trimis și către Ministerul Educației.

Conducerea școlii:

• argumentează necesitatea menținerii clasei de Restaurare,
• arată că liceul nu a avut probleme în a forma o clasă completă,
• subliniază că, în cazul liceelor vocaționale, numărul de elevi la clasă nu a fost majorat, deci nu există o presiune suplimentară pe planul de școlarizare local.

Context demografic și „tăieri după algoritm”

La nivel național, autoritățile vorbesc de aproximativ 16.000 de elevi mai puțini față de anii trecuți. Fostul ministru al Educației Daniel David a ridicat numărul maxim de elevi dintr-o clasă obișnuită de la 24 la 28, iar, odată cu aplicarea unei proceduri din 2025, au rezultat cu circa 570 de clase mai puțin la nivelul țării.

Pe acest fond, inspectoratele școlare au început să reducă numărul de clase, inclusiv în Bistrița-Năsăud. În județ se vorbește despre dispariția a aproximativ 13 clase, iar termenul limită pentru decizia finală este 6 februarie 2026.

Conducerea liceului de arte susține că a explicat Inspectoratului faptul că:

• piața muncii cere restauratori,
• specializarea funcționează și are rezultate,
• iar tăierea unei clase care merge bine doar pentru a respecta un algoritm ar fi nedreaptă față de elevi și de nevoile reale ale domeniului.

Ministerul Educației a transmis însă că planurile de școlarizare propuse sunt considerate prea ambițioase pentru numărul actual de elevi, cerând ajustări.

De ce contează această clasă pentru Bistrița

Un avantaj educațional și cultural local

Pentru Bistrița, păstrarea secției de Restaurare înseamnă:

• consolidarea unui profil educațional unic în zonă,
• atragerea de elevi din alte județe,
• formarea unor viitori specialiști care pot lucra chiar pe patrimoniul local – monumente, colecții muzeale, obiecte vechi.

Într-un oraș cu o istorie bogată, cu centru vechi, biserici și clădiri cu valoare arhitecturală și artistică, existența unei clase care pregătește restauratori este mai mult decât o simplă linie în planul de școlarizare: este o investiție directă în viitorul patrimoniului local.

Miza deciziei din următoarele zile

Dacă decizia Inspectoratului și a Ministerului nu va fi schimbată, consecințele probabile sunt:

• elevii interesați de restaurare vor fi nevoiți să caute alte orașe cu astfel de profil,
• Bistrița va pierde o specializare rară la nivel național,
• iar România va avea, pe termen lung, și mai puțini restauratori pentru un patrimoniu tot mai vulnerabil.

Profesorii de la Liceul de Arte „Corneliu Baba” și reprezentanții Petrus Italus Trust speră ca autoritățile să reanalizeze situația până la termenul-limită din 6 februarie și să păstreze clasa de Restaurare în oferta școlară a Bistriței.

Pentru comunitatea locală, miza nu este doar o clasă în plus sau în minus, ci felul în care orașul alege să își protejeze și să își valorifice patrimoniul pe termen lung.