Centura Bistriței blochează construcțiile, investitorii așteaptă
Detalii ale Litigiului și Impactul Asupra Comunității
Conflictul a debutat în 2023, când un investitor, ce deținea terenuri în apropierea zonei Aerodromului – Unirea, s-a confruntat cu restricții de construcție pentru o înălțime de tip D+P+2E+M. Interdicția a fost impusă din cauza includerii acestuia în planurile vechii variante ocolitoare sudice a orașului. Această inițiativă rutieră, cunoscută sub numele de "centura lui Crețu", a prezentat numeroase provocări pentru dezvoltatori.
Aflat în fața acestei restricții, investitorul a demarat o acțiune în instanță împotriva municipalității la începutul anului 2023. După o primă sentință favorabilă la Tribunalul Bistrița, Primăria a decis să conteste verdictul. Cu toate acestea, Curtea de Apel Cluj a confirmat hotărârea anterioară, recunoscând dreptul constructorului de a edifica pe proprietatea sa. În urma acestei decizii, autoritățile locale sunt în postura de a respecta o sentință judecătorească ce necesită ajustări în reglementările urbanistice.
Urmare a acestei hotărâri, consilierii locali sunt convocați pentru o ședință specială, programată pentru 19 mai 2026, în cadrul căreia se va discuta și, probabil, se va aproba un proiect de ridicare a interdicției de construire. Această schimbare va fi inclusă în noul Plan Urbanistic General (PUG) al Bistriței, permițând dezvoltarea imobiliară cu regimul D+P+2E+M în zona afectată.
Mihai Ruști, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistrița, a evidențiat că acest demers este o adaptare strictă la o sentință a instanței. "Este o chestiune punctuală care are ca scop implementarea unei hotărâri judecătorești. Prin urmare, interdicția se va elimina pentru acel investitor și acea zonă specifică. Este o modificare care se impune în cadrul noului PUG", a declarat Ruști. În plus, oficialul a încurajat cetățenii să participe activ la procesul de consultare publică referitor la noul PUG, menționând că sugestiile și întrebările pot fi discutate în cadru ședințelor Consiliului Local și vor fi luate în considerare.
Contextul Istoric al Variantei Ocolitoare și Evoluția Noului PUG
Cazul de față subliniază dificultățile cu care se confruntă Bistrița privind gestionarea proiectelor de infrastructură și planificarea urbană. Fosta variantă ocolitoare, care a generat restricția respectivă, a fost contestată intens și ulterior abandonată, având în vedere că implica demolarea unor proprietăți și afectarea unor zone verzi, ceea ce a provocat dezbateri aprinse în comunitate.
În prezent, o nouă variantă ocolitoare este planificată, fiind parte a Lotului 2 (segmentul Dej – Bistrița) din proiectul drumului de mare viteză Baia Mare – Bistrița, parte integrantă a "Autostrăzii Nordului". Acest nou traseu, ce se întinde pe aproximativ 27 de kilometri, vizează să evite greșelile trecutului, ocolind zonele împădurite și proprietățile private. Totuși, proiectul se confruntă cu propriile provocări, inclusiv probleme legate de cadastrare, obținerea avizelor de mediu din cauza traversării zonelor protejate și refuzul unor proprietari de a permite accesul pentru studii de teren.
Primarul Gabriel Lazany a anunțat, în martie 2026, că studiul de fezabilitate pentru noua centură ar putea fi finalizat între septembrie și decembrie 2026. De asemenea, se discută preluarea gestiunii acestui segment de către o asociere formată din Primăria Bistrița, Consiliul Județean și alte administrații locale din zonă, urmând modelul implementat la Beclean.
Paralel cu aceste inițiative, Primăria Bistrița a început actualizarea Planului Urbanistic General, un document crucial pentru direcționarea dezvoltării urbane pe termen lung. Propunerile preliminare pentru noul PUG și regulamentul de urbanism au fost lansate în consultare publică începând cu 6 martie 2026, iar o dezbatere publică s-a desfășurat pe 26 martie 2026. Costurile estimate pentru elaborarea noului PUG sunt de aproximativ 800.000 de euro.
Elaborarea noului PUG a fost însoțită de controverse. Au apărut acuzații de "urbanism cu dublă măsură" în administrația locală și întârzieri în eliberarea autorizațiilor de construire, generând astfel litigii și anchete legate de acțiunile funcționarilor publici din anii anteriori. Un caz similar, recent, a implicat o companie care a construit opt locuințe în zona Aerodromului fără autorizație, ajungând ulterior în legalitate tot datorită unei hotărâri judecătorești care a obligat Primăria să modifice regimul terenurilor.
Observații Locale
Aceste situații, în care hotărârile administrative sunt corectate prin intervenția instanțelor, devin un fenomen tot mai des întâlnit în Bistrița. Cetățenii și investitorii se confruntă frecvent cu o birocrație ineficientă și cu incertitudinile provocate de modificările sau contestările planurilor urbanistice. Este frustrant să observi cum proiecte fundamentale, precum centura ocolitoare, sunt blocate de ani de zile, lăsând în urmă obstacole care inhibă dezvoltarea. Recomandarea pentru cei interesați să investească sau să construiască în Bistrița este să consulte nu doar PUG-ul actual, ci și istoricul zonelor respective, și, mai important, să apeleze la consultanță juridică specializată încă din etapele inițiale ale oricărui proiect.
