Avem o comoară nevalorificată!

Avem o comoară nevalorificată!

Numele Bistriței a răsunat, la început de februarie 2026, în fața a peste 2.000 de spectatori la Nürnberg, în Germania, în cadrul unui musical dedicat personajului Dracula. Momentul readuce în discuție, pentru Bistrița-Năsăud, tema valorificării turistice a acestui brand cunoscut în toată lumea.


Bistrița, rostită de două ori pe scenă, în fața a peste 2.000 de spectatori

La începutul lunii februarie 2026, la Nürnberg a avut loc un spectacol muzical inspirat de universul Dracula, pentru care publicul a plătit bilete de până la aproape 100 de euro. Sala cu aproximativ 2.100 de locuri a fost plină, spectatorii venind inclusiv de la zeci de kilometri depărtare.

În primele minute ale spectacolului, numele orașului Bistrița a fost menționat de două ori. Pentru Alina Schreglmann, președinta asociației româno-germane „Deutsch Rumänisches Forum Nosa Nürnberg”, stabilită de zeci de ani în Germania, a fost un moment încărcat de emoție: pe de o parte, bucuria de a auzi Bistrița pe o scenă internațională; pe de altă parte, frustrarea că, acasă, acest potențial rămâne puțin folosit în turism.


Ce văd străinii la Dracula și ce nu reușim noi să valorificăm

La spectacolul de la Nürnberg, atmosfera a fost una tipic „de eveniment mare”: public nerăbdător, oameni costumați sau machiați tematic, pahare de vin roșu în foaier, panouri foto pentru amintiri. Toate aceste detalii arată cum brandul Dracula este transformat, în vestul Europei, într-o atracție culturală și de divertisment cu impact comercial clar.

Pentru Bistrița-Năsăud, această experiență ridică o întrebare firească: cum se face că un subiect atât de legat de Transilvania și de zona Pasului Tihuța – binecunoscut în legendele legate de Dracula – generează entuziasm și încasări în Germania, dar nu este pus suficient în valoare în județ?


Eforturi trecute de promovare a Bistriței și a „ținutului contelui”

Alina Schreglmann amintește de proiectele începute, în urmă cu ani buni, pentru a conecta Bistrița-Năsăud de imaginea internațională a lui Dracula și de turismul gastronomic local. Asociația pe care o conduce s-a implicat în promovarea producătorilor din județ și a produselor românești autentice, fără aditivi, la târguri și evenimente din străinătate.

Au fost traduse broșuri, gândite trasee turistice și concepte tematice, organizate festivaluri, iar județul a fost prezentat inclusiv la unul dintre cele mai mari târguri de turism din lume, la Berlin. Acolo, echipa din Bistrița-Năsăud a mers cu actori profesioniști, cu materiale promoționale dedicate „ținutului contelui Dracula” și cu mesaje adaptate pentru vizitatori din multe țări.

Unul dintre punctele centrale de promovare era Festivalul Usturoiului din Pasul Tihuța, construit tocmai în jurul mitologiei Dracula și a farmecului local, cu intenția de a atrage turiști străini în județ.


Întrebări fără răspuns pentru autorități și mediul de afaceri

În ciuda acestor inițiative, Alina Schreglmann spune că, în timp, proiectele au stagnat, iar continuitatea a lipsit. De aici și întrebările adresate, indirect, autorităților și celor care pot influența dezvoltarea turismului în județ:

  • De ce nu există, la nivel de Bistrița-Năsăud, un proiect turistic clar, coerent și vizibil construit în jurul brandului Dracula?
  • De ce zone emblematice precum Pasul Tihuța (cunoscut și ca Borgo Pass) și fosta locație a Hotelului Castel Dracula nu sunt integrate, consecvent, într-o strategie de promovare?
  • Ce se întâmplă cu intențiile de reactivare a hotelului de la Tihuța, pentru care actualii proprietari ar fi depus o cerere de finanțare?

Din perspectiva comunității româno-germane din Nürnberg, ritmul lent al acestor demersuri contrastează puternic cu modul în care alte țări exploatează același imaginar pentru a atrage public și investiții.


Apel către bistrițeni și iubitorii de România: Dracula ca resursă turistică

Dincolo de criticile punctuale, mesajul transmis de Alina Schreglmann este, în esență, un apel la mobilizare: pentru cei din Bistrița-Năsăud, dar și pentru românii stabiliți în străinătate care iubesc România și sunt fascinați de povestea Dracula.

Brandul Dracula este văzut ca o „resursă comună” – un element de identitate turistică ce ar putea aduce beneficii întregului județ, dacă ar fi tratat ca un proiect serios, pe termen lung: de la circuite tematice și festivaluri, până la gastronomie locală, produse de nișă și parteneriate internaționale cu orașe precum Nürnberg.


Ce înseamnă acest episod „azi în Bistrița”

Pentru cititorii din Bistrița, faptul că numele orașului apare pe scena unui musical Dracula, în fața a mii de spectatori din Germania, este mai mult decât o simplă curiozitate. Este un semnal că județul are un capital simbolic important, deja recunoscut în afară, dar insuficient fructificat acasă.

În contextul discuțiilor despre dezvoltarea turismului local, acest episod de la Nürnberg poate fi un bun punct de plecare pentru o dezbatere serioasă: cum transformăm Bistrița și zonele din jur – de la Pasul Tihuța până la tradițiile și produsele locale – într-o destinație memorabilă pentru cei care vin în căutarea mitului Dracula, dar descoperă, pe lângă el, un județ viu, autentic și primitor.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.