agresivitate dusă la extrem, reclamații bizare și părinți care atacă notele altor elevi

Inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie spune că în școlile din Bistrița-Năsăud apar atât cazuri reale și foarte grave de bullying, cât și reclamații exagerate, care complică inutil munca profesorilor și a autorităților.

Situația bullying-ului în școlile din județ

Sesizări tot mai numeroase la Inspectoratul Școlar

Pe adresa Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud ajung tot mai multe sesizări legate de bullying – atât între elevi, cât și între elevi și profesori. Procedura stabilită de Ministerul Educației pentru astfel de cazuri este, potrivit inspectorului general, afișată în școli și explicată la orele de dirigenție, astfel încât elevii și părinții să știe ce au de făcut atunci când apar probleme.

În unele situații, anchetele arată că faptele reclamate nu sunt chiar ceea ce par la prima vedere: copiii implicați își trimit mesaje supărătoare unii altora, iar rolul de victimă și agresor nu este întotdeauna atât de clar pe cât reiese din plângerea inițială.

De la conflicte minore la violență extremă

Inspectoratul Școlar primește și sesizări pentru incidente mărunte – genul de situații care, în trecut, erau considerate simple ciocniri între copii pe holuri. Astăzi, însă, o parte dintre părinți aleg să le trateze ca pe episoade de bullying, ceea ce pune presiune pe școli și pe autorități.

În același timp, există și cazuri cu adevărat îngrijorătoare. Un exemplu recent, dintr-o școală de la sat, a avut în centru un elev de clasa a V‑a care și-a amenințat colegul cu moartea, folosind imagini deosebit de violente. Astfel de situații, coroborate cu ceea ce se întâmplă la nivel național, arată că vorbim despre o problemă serioasă, nu doar despre „conflicte între copii”.

Poliția, prezentă tot mai des în școli

Pentru a ține fenomenul sub control, Inspectoratul Școlar colaborează strâns cu Biroul de Siguranță Școlară din cadrul Poliției Bistrița. Cazurile de violență și bullying sunt raportate reciproc între cele două instituții, iar polițiștii merg frecvent în școlile din județ.

În cadrul acestor întâlniri, elevilor li se explică, pe înțelesul lor, ce înseamnă bullying-ul, cum pot reacționa și cui se pot adresa dacă devin victime sau martori ai unor asemenea comportamente. În paralel, se derulează campanii de prevenție și acțiuni de informare, atât pentru copii, cât și pentru cadre didactice.

Rolul părinților: între neglijență și presiune exagerată

Părinți care minimizează amenințările copiilor

Unul dintre cele mai delicate aspecte ține de reacția părinților. În cazul elevului din mediul rural care și-a amenințat colegul, familia lui a minimizat incidentul, tratând amenințările drept „liberă exprimare” și considerând că băiatul are dreptul să spună ce gândește.

Din perspectiva școlii și a inspectoratului, însă, asemenea atitudini împiedică rezolvarea problemelor și transmit copilului mesajul că nu există consecințe reale pentru comportamentul lui.

Reacții extreme la note și comparații între copii

La polul opus, există și părinți care intervin excesiv în activitatea școlii. Inspectoratul Școlar a primit, de exemplu, o sesizare nu pentru că un copil a luat notă mică, ci pentru că părintele era nemulțumit că și colegii au obținut aceeași notă mare. Practic, nu era contestată evaluarea propriului copil, ci rezultatele celorlalți.

Astfel de situații arată cât de mult a crescut presiunea pusă pe note și ierarhii, în detrimentul cooperării și al atmosferei sănătoase din clasă. Reprezentanții ISJ încearcă, în asemenea cazuri, să explice părinților că rolul lor este să se concentreze pe evoluția propriului copil, nu pe performanțele colegilor.

De ce ar fi nevoie de o „școală a părinților” în Bistrița-Năsăud

Cazurile prezentate de inspectorul general scot în evidență două probleme: copii mai dificili decât în trecut și părinți care fie minimizează gravitatea faptelor, fie exagerează și transformă orice incident minor în scandal.

În acest context, ideea unei „școli a părinților” – cu programe clare de consiliere și informare – devine tot mai actuală și în Bistrița-Năsăud. O astfel de abordare, gândită la nivel național împreună cu Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, ar putea ajuta familiile să înțeleagă:

• ce înseamnă concret bullying-ul și unde se trasează limitele,
• când este cazul să intervină oficial, prin sesizări,
• cum își pot sprijini copiii să gestioneze conflictele fără violență.

Azi în Bistrița: ce pot face școlile, părinții și elevii

Pentru comunitatea din Bistrița și din întreg județul, mesajul este clar: bullying-ul nu este doar „cearta dintre copii”, ci un fenomen care poate avea consecințe serioase dacă nu este oprit la timp.

Școlile au deja proceduri, poliția este implicată activ, însă fără sprijinul părinților și o comunicare onestă cu elevii, rezultatele vor fi limitate. Azi, mai mult ca oricând, e nevoie ca familia, școala și autoritățile să tragă în aceeași direcție pentru ca elevii din Bistrița-Năsăud să se simtă în siguranță la ore, în pauze și în drumul spre casă.