Aeroport la Bistrița? Povestea aerodromului Budacu de Jos–Buduș, locul unde Hitler plănuia cel mai mare hub aerian din Est

Ideea unui aeroport la Bistrița a reaprins în ultimele zile discuțiile în oraș și pe rețelele de socializare. Puțini știu însă că, la câțiva kilometri de municipiu, a existat deja un important aerodrom militar, folosit intens în Al Doilea Război Mondial.

Discuția de azi: unde ar putea fi construit un aeroport la Bistrița

În spațiul public au reapărut în ianuarie 2026 propuneri pentru un aeroport care să deservească Bistrița și județul Bistrița-Năsăud. Subiectul nu este nou: în 2013, la nivel politic se vorbea deja despre necesitatea unui aeroport care să „pună județul pe hartă”, iar în oraș circula chiar o petiție de susținere.

Astăzi, în paralel cu dezbaterea despre amplasament – de la șesul de la Podirei, până în alte zone – un nume revine constant: Budacu de Jos / Buduș, locul vechiului aerodrom militar.

Aerodromul Budacu / Buduș – avantajele unei locații aproape de Bistrița

Pasionatul de istorie locală și detectoristul Daniel Georgiu, membru al Asociației „Prospectorii Istoriei” Bistrița-Năsăud, a readus recent în discuție vechiul aerodrom de la Budacu de Jos (zona Buduș), publicând imagini aeriene actuale ale amplasamentului.

El susține că terenul fostului aerodrom ar putea fi o variantă foarte bună pentru un eventual aeroport modern, din mai multe motive:

• șesul Budacului este unul dintre cele mai întinse platouri din județ, fără obstacole naturale majore
• zona a fost deja testată istoric pentru aviație, încă din perioada interbelică
• viitoarea autostradă proiectată pentru zonă ar îmbunătăți accesul și conectivitatea
• din punctul lui de vedere, nu există probleme majore de teren sau constrângeri tehnice care să blocheze o astfel de investiție.

De ce nu Podirei? Argumente pro și contra

În timp ce unii bistrițeni propun șesul de la Podirei pentru viitorul aeroport, Daniel Georgiu atrage atenția că zona ar fi „cam înghesuită” pentru o infrastructură aeronautică serioasă. El amintește obstacolele naturale și dealurile din apropiere, care pot afecta siguranța și funcționarea pistelor.

Prin comparație, fostul aerodrom de la Budacu / Buduș a fost ales tocmai pentru lipsa acestor blocaje naturale și pentru condițiile favorabile de vânt și relief, evaluate încă din anii 1939–1940 de aviația regală română.

Cum a apărut aerodromul de la Budacu de Jos

La sfârșitul anilor ’30, în contextul tensionat de dinaintea războiului, autoritățile române au început amenajarea unui aerodrom în zona Budacu de Jos / Buduș. Proiectul a fost întrerupt odată cu schimbările teritoriale din 1940, când o parte a Transilvaniei a intrat sub administrație maghiară.

Noua putere militară a sesizat rapid potențialul locului și l-a transformat într-un punct aerian strategic:

• poziționat relativ aproape de Moldova și de Cluj
• ușor accesibil pentru avioanele care zburau dinspre Debrecen
• utilizabil ca aerodrom de rezervă pentru avioane aflate în dificultate.

Un alt proiect de aerodrom, în zona Livezile, a fost abandonat atunci din cauza apropierii de o apă și a obstacolelor de relief.

Planurile Germaniei naziste pentru Budacu / Buduș

Documente istorice sugerate de cercetările lui Daniel Georgiu și de declarațiile unui comandant maghiar din epocă arată că regimul nazist vedea în aerodromul Budacu / Buduș o viitoare piesă cheie în rețeaua aeriană a Axei în estul Europei.

În viziunea de atunci, aerodromul putea deveni un nod important către frontul de est, inclusiv ca punct de tranzit pentru materiale, armament și muniție spre Rusia.

În anul 1944, aerodromul apare deja în evidențele germane ca posibil punct de retragere pentru Luftwaffe, în cazul în care frontul se rupea și era nevoie de repoziționarea forțelor.

Cum era organizat aerodromul în Al Doilea Război Mondial

La apogeul utilizării sale, în vara anului 1944, aerodromul Budacu / Buduș avea o infrastructură consistentă pentru acea vreme:

• o pistă de aproximativ 2 kilometri, orientată spre Buduș
• o a doua pistă, nord-sud, folosită în funcție de direcția vântului
• zone pietruite foarte bine tasate, ale căror urme se pot distinge și astăzi
• hangare, depozite de combustibil și muniție
• drumuri tactice care îl legau direct de Bistrița.

Fotografii aeriene realizate de aviația americană în septembrie 1944 arată aerodromul plin de avioane germane, dispersate în apropierea pădurilor din zonă, cu șanțuri de asanare vizibile.

1944: bombardamente, retrageri și ocupație

Importanța aerodromului Budacu / Buduș nu a trecut neobservată de Aliați. În vara lui 1944, aviația americană a executat mai multe raiduri asupra obiectivului, încercând să reducă capacitatea de reacție a forțelor Axei în Transilvania.

După retragerea trupelor germane, aerodromul a fost preluat pentru o perioadă de armata sovietică și de unități române, înainte ca rolul său militar să se stingă treptat odată cu încheierea conflictului.

Așii aviației care au trecut prin Budacu / Buduș

Printre piloții cunoscuți care au fost prezenți pe aerodromul de la Budacu / Buduș se numără:

• Erich Alfred Hartmann, unul dintre cei mai eficienți piloți de vânătoare ai Luftwaffe, cu peste 1.400 de misiuni și sute de victorii aeriene la activ
• Ernst Stengl, ofițer german repartizat în ianuarie 1944 ca legătură cu piloții români, în cadrul corpului de aviație aflat sub comanda generalului Deßloch.

Fotografiile și documentele în care apar acești militari au fost identificate și puse cap la cap cu ajutorul istoricilor de aviație din Germania și România, în cadrul documentării realizate de Daniel Georgiu, în colaborare cu mai mulți cercetători pasionați de istoria aviației.

Ce înseamnă această istorie pentru discuția de azi despre aeroport

Revenirea în actualitate a ideii de aeroport la Bistrița dă din nou sens întrebării: unde ar fi cel mai potrivit loc?

În favoarea zonei Budacu de Jos / Buduș pledează:

• testul istoric – timp de ani buni, locul a funcționat ca aerodrom activ, inclusiv în condiții de război
• configurația reliefului – șes întins, fără obstacole majore
• proximitatea față de municipiu și potențiala conectare cu viitoarea autostradă.

Pe de altă parte, orice decizie modernă privind un aeroport civil trebuie să țină cont de studii actuale de trafic, impact de mediu, analiză economică și consultare publică.

Concluzie: între nostalgie, istorie și planuri pentru viitor

Discuția despre aeroportul de la Bistrița nu se poartă în gol: la câțiva kilometri de oraș există un loc cu o istorie aeronautică impresionantă, aproape uitată. Aerodromul Budacu / Buduș a fost odinioară un punct cheie în strategiile militare ale marilor puteri implicate în Al Doilea Război Mondial.

Astăzi, aceeași zonă este readusă în atenție ca posibil amplasament pentru un aeroport modern, care ar putea stimula dezvoltarea Bistriței și a județului. Rămâne ca autoritățile, specialiștii și comunitatea locală să decidă, pe baza datelor actuale, dacă istoria se va repeta aici sub o nouă formă – de această dată, civilă și orientată spre dezvoltare regională.