5 soluții pentru a te proteja de el

5 soluții pentru a te proteja de el

Potrivit autorităților, femeia ar fi încercat să-și protejeze una dintre bovine în timpul atacului, un gest care i-a fost fatal. Ulterior, Comitetul Local pentru Situații de Urgență din Telciu, alături de Prefectul Stelian Dolha și șeful Direcției Județene de Mediu, Sever Roman, au cerut ajutorul Ministerului Mediului pentru a captura exemplar, având în vedere că ursul brun este o specie protejată. Situația a fost complicată de faptul că, în fondul de vânătoare din Bichigiu, s-au contabilizat în primăvara aceasta aproximativ 30 de urși, mult peste efectivul optim de șase exemplare, ceea ce reprezintă o creștere cu cinci urși față de anul anterior. Un alt atac asupra unei oi a fost raportat în aceeași zonă, luni, 11 mai 2026, amplificând temerile comunității.

Expertiza Specialiștilor privind Comportamentul Ursului

Dragoș Hârjoabă, un vânător cu experiență vastă în gestionarea fondurilor cinegetice și președinte al Asociației Cinegetice Someșul-Rodna, a oferit detalii importante despre comportamentul urșilor în cadrul unei emisiuni difuzate la Bistrițeanul Live. Expertul a caracterizat ursul ca un animal extrem de inteligent, capabil să trăiască până la 50 de ani și să acumuleze o vastă experiență pe parcursul vieții sale. De asemenea, a subliniat că ursul poate ajunge la o viteză de 50 km/h într-un timp foarte scurt. Acest mamifer se află în vârful lanțului trofic, singurii săi prădători naturali fiind lupii, care vânează în special puii. Ursul are un simț olfactiv de 2000 de ori mai dezvoltat în comparație cu oamenii.

Conform spuselor lui Hârjoabă, întâlnirile neașteptate cu urșii apar de obicei în trei situații: atunci când o ursoaică își protejează puii, percepând o amenințare; în momentul în care își apără prada, ca în cazul femeii din Bichigiu; sau atunci când ursul este rănit. Aceste circumstanțe pot transforma un animal care de regulă evită contactul cu oamenii într-unul potențial agresiv.

Strategii pentru Apărare și Prevenție

În cazul unei întâlniri directe, Dragoș Hârjoabă, care a avut el însuși experiențe cu acest mamifer mare, sugerează că o metodă de evadare ar putea fi fuga în jos pe un versant. Din cauza greutății sale, ursul ar putea avea dificultăți în a se menține echilibrat și s-ar putea rostogoli, pierzând astfel din vedere persoana. Totuși, alte surse de specialitate avertizează cu privire la riscurile fugii, întrucât aceasta ar putea activa instinctul de vânătoare al animalului.

Recomandările generale pentru a evita întâlnirile cu urșii includ:

  • Păstrarea distanței: Nu încercați să vă apropiați, să hrăniți sau să fotografiați ursul.
  • Semnalizarea prezenței: În păduri, vorbiți sau bateți din palme pentru a vă face auzit, fără a țipa.
  • Retragere controlată: Dacă întâlniți un urs, retrocedați lent, fără mișcări bruște, vorbind calm și menținând contactul vizual indirect.
  • Acțiuni defensive (dacă este necesar): Dacă ursul se apropie, țipați puternic, faceți zgomot, ridicați brațele pentru a părea mai mari și aruncați obiecte nefolositoare.
  • Apelați 112: În caz de apariția urșilor în zone populate, sunați imediat la numărul de urgență 112 și nu încercați o intervenție personală.
  • Protejarea gospodăriilor: Instalarea gardurilor electrice este o soluție tehnică eficientă pentru a descuraja urșii.
  • Gestionarea resturilor alimentare: Urșii sunt atrași de mâncare; de aceea, este esențial să depozitați deșeurile în cutii rezistente la urși și să culegeți fructele căzute din livezi.

Supraaglomerarea și Propuneri pentru Rezolvare

Dragoș Hârjoabă a subliniat că județul Bistrița-Năsăud are aproximativ 1000 de urși, având cea mai mare densitate de urși din toată Europa. Pe plan național, România deține cea mai mare populație de urși bruni din Europa, estimată între 6.000 și 12.000 de exemplare. Această expansiune a numărului de urși, împreună cu deteriorarea habitatelor naturale din cauza tăierilor de copaci și a construcțiilor, determină animalele să se apropie tot mai mult de comunitățile umane, provocând conflicte.

Pentru a aborda această problemă, Dragoș Hârjoabă a propus introducerea conceptului de "camere de vânătoare", inspirate din Ungaria, în care să colaboreze ciobanii, vânătorii, ONG-urile și autoritățile locale, pentru a menționa cele mai potrivite soluții, adaptate condițiilor locale și pagubelor cauzate de fauna sălbatică. Deși Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege ce ar tripla cota anuală de recoltare a urșilor (859 pentru prevenire și 110 pentru intervenție), legea nu a fost încă promulgată, menținându-se incertitudinea în contextul actual.

Viziunea Comunității

Cetățenii din Bistrița-Năsăud înfruntă de ani buni o prezență crescută a urșilor în apropierea locuințelor, iar incidentul din Bichigiu subliniază din nou vulnerabilitatea acestor comunități. Frustrarea generală față de birocrația excesivă și viteza lentă de reacție a autorităților în cazurile de urși problematici este palpabilă. Locuitorii simt că siguranța lor nu este prioritară, în ciuda apelurilor repetate la 112. Un sfat transmis din generație în generație este să nu lăsați niciodată resturi alimentare sau fructe căzute în curte pe timpul nopții, deoarece acestea constituie un magnet pentru urși. Fii vigilent și aplică măsuri preventive simple, dar eficiente.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.